RELEGAȚIÚNE s. f. v. relegație. Vezi definitia »

ARPEGIÓNE s. n. inv. vechi instrument cu coarde și arcuș, asemănător cu chitara, de mărimea violoncelului. (< it. arpeggione) Vezi definitia »

RELAȚIÚNE s. f. v. relație. Vezi definitia »

COMPLETITÚDINE s.f. (Log.) Proprietate a unui sistem ipotetic-deductiv în care orice propoziție supusă regulilor de deducție poate să fie demonstrată. [< complet + -itudine, după fr. complétude]. Vezi definitia »

OBȚÍNE, obțín, vb. III. Tranz. A dobândi, a primi, a căpăta (ceva); a reuși să ajungă la..., a realiza ceva. – Din fr. obtenir, lat. obtinere (după ține). Vezi definitia »