ORHÍTĂ, orhite, s. f. Boală caracterizată prin inflamarea cordonului spermatic și a testiculelor. – Din fr. orchite, germ. Orchitis. Vezi definitia »

ocnă, ocne s. f. (intl.) infractor renumit și foarte periculos. Vezi definitia »

hanghércă, hanghérci, s.f. (reg., înv.) haină bărbătească scurtă, de postav, îmblănită; vinghercă. Vezi definitia »

zăloágă (semn de carte, capitol) (înv., pop.) s. f., g.-d. art. zăloágei; pl. zăloáge Vezi definitia »

DERÍVĂ s. f. 1. unghi format de axul longitudinal al unei (aero)nave cu drumul de urmat sub acțiunea curenților. ♦ a merge (sau a fi) în ~ = a naviga în voia vântului, a valurilor și curenților. ◊ deplasare a ghețurilor de la poli. ♦ a fi în ~ = (fig.) a fi fără voință, fără energia necesară unei acțiuni. 2. unghi format, la tragerile indirecte cu tunul, de planul de tragere cu planul de ochire. 3. (tehn.) abatere într-un singur sens a valorii unei mărimi față de valoarea inițială. 4. partea verticală fixă a ampenajului unui avion sau planor. (< fr. dérive) Vezi definitia »