DETERMINÍSM s. n. Teorie, concepție potrivit căreia fenomenele sunt generate de înlănțuiri de cauze și efecte, prin condiționări și legități prin interacțiuni necesare și repetitive. – Din fr. déterminisme. Vezi definitia »

CONSERVATÍSM s.n. Conservatorism. [< fr. conservatisme]. Vezi definitia »

PLURALÍSM s.n. 1. Concepție filozofică idealistă care neagă unitatea materială a lumii, susținând că tot ceea ce există constă dintr-o multitudine de entități izolate, independente una de alta și ireductibile la o bază comună, unitară. ♦ (P. ext.) Orice concepție care, într-un domeniu determinant, admite o multitudine de factori echivalenți, de principii etc. ce nu pot fi reduse la unitate; stare de lucruri caracterizată prin existența unei multiplicități. 2. Principiu democratic potrivit căruia funcționarea democrației, garantarea drepturilor și libertăților ar fi condiționată de existența mai multor forțe politico-sociale (partide, sindicate etc.) care să se interpună între individ și stat. [< fr. pluralisme, cf. lat. pluralis – compus din mai multe elemente]. Vezi definitia »

MACARONÍSM s. n. 1. mișcare literară din sec. XVI-XVII care parodia și satiriza pedantismul moravurilor cavalerești, prin compoziții burlești, scrise într-o limbă împestrițată cu cuvinte și forme latine și latinizate. 2. cuvânt, expresie specifică macaronismului (1). 3. apartenență la macaronism (1). (< fr. macaronisme) Vezi definitia »

SCLAVAGÍSM s.n. Formațiune social-economică în care baza relațiilor de producție o forma proprietatea stăpânului de sclavi atât asupra mijloacelor de producție, cât și asupra producătorilor. [Cf. fr. esclavagisme]. Vezi definitia »