pantahúză (pantahúze), s. f. – Colectă, cerere de donații care se face cu încuviințarea ecleziastică. Ngr. πανταχοῦσα „enciclică” (Gáldi, 217). Vezi definitia »

ELECTROMIOGRÁMĂ s. f. diagramă prin electromiografie. (< fr. éléctromyogramme) Vezi definitia »

ETMOIDÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a mucoasei etmoidale. [< fr. ethmoïdite]. Vezi definitia »

CONSISTÉNȚĂ s. f. 1. stare a unui corp care are un anumit grad de densitate. ◊ rezistență opusă de un corp la deformare, la sfărâmare. ◊ (fig.) soliditate, tărie; fermitate. 2. (mat.) coerență (2). 3. (log.) însușire a unui sistem axiomatic de a nu fi contradictoriu. (< fr. consistance, it. consistenza) Vezi definitia »

herágră s. f. – Gută la mîini. Ngr. ϰειράγρα, cf. podagră. Sec. XVII, înv. (Murnu 28). Vezi definitia »