Definita cuvantului consistență
CONSISTÉNȚĂ s. f. 1. stare a unui corp care are un anumit grad de densitate. ◊ rezistență opusă de un corp la deformare, la sfărâmare. ◊ (fig.) soliditate, tărie; fermitate. 2. (mat.) coerență (2). 3. (log.) însușire a unui sistem axiomatic de a nu fi contradictoriu. (< fr. consistance, it. consistenza)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu consistență
PROTEÁZĂ TE-A-/ s. f. enzimă care catalizează descompunerea protidelor din aminoacizi. (< fr. protéase) Vezi definitia »
precunoștínță, precunoștínțe, s.f. (înv.) cunoștință anticipată. Vezi definitia »
tarabă, tarabe s. f. (er., prst.) vagin. Vezi definitia »
tâmnă, tâmne, s.f. (reg.) vale întunecoasă. Vezi definitia »
POIÁNĂ, poieni, s. f. Suprafață de teren în interiorul unei păduri, lipsită de copaci și acoperită cu iarbă și cu flori; luminiș. [Pr.: po-ia-. – Pl. și: poiene] – Din sl. poljana. Vezi definitia »