CITOPATOLÓGIE s. f. Ramură a patologiei care studiază modificările din interiorul celulei. – Din fr. cytopathologie. Vezi definitia »

pălămăríe s.f. (înv. și reg.) serviciu de pălămar (paracliser, țârcovnic). Vezi definitia »

HIDROMETALURGÍE s.f. Ramură a metalurgiei care se ocupă cu extragerea metalelor din minereuri cu ajutorul soluțiilor apoase. [Gen. -iei. / cf. fr. hydrométallurgie]. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

METAFONÍE s. f. modificare a timbrului unei vocale din tema unui cuvânt, sub influența altei vocale dintr-o silabă învecinată. (< fr. métaphonie) Vezi definitia »