LEUCOTERAPÍE s. f. metodă de tratament constând în a provoca leucocitoza prin acțiunea unei substanțe chimice. (< fr. leucothérapie) Vezi definitia »

ALTIPLANÁȚIE s.f. Proces de nivelare a reliefului sub acțiunea alternării ciclice a înghețului și dezghețului din regiunile montane; crioplanație. [< fr. altiplanation]. Vezi definitia »

ÁLBIE, albii, s. f. 1. Vas lunguieț, făcut din scândură sau dintr-un trunchi despicat în două și scobit. ◊ Expr. A face (pe cineva) albie de porci (sau de câini) = a insulta în mod grosolan, a batjocori (pe cineva). 2. Adâncitură în scoarța pământului, prin care curge o apă; matcă. – Lat. alveus „adâncitură, albie de râu”. Vezi definitia »

DIFAMÁȚIE s. f. defăimare. (< fr. diffamation) Vezi definitia »

AUTOINTOXICÁȚIE s.f. Intoxicație produsă de organismul însuși, ca urmare a formării de substanțe toxice. [Gen. -iei. / cf. fr. auto-intoxication]. Vezi definitia »