BROSCÁRIȚĂ, broscarițe, s. f. 1. Plantă erbacee acvatică, cu flori albe-verzui (Potamogeton natans); limba-apei. 2. Plantă erbacee acvatică, cu flori verzi și fructe care se desfac la maturitate în trei valve (Triglochin palustre); iarba-șerpilor. – Din broască + suf. -ariță. Vezi definitia »

CIREÁȘĂ, cireșe, s. f. Fructul cireșului, mic, sferic, cărnos, de culoare roșie sau galbenă, cu gust dulce sau amărui. [Pl. și: cireși] – Din lat. ceresia (= cerasea). Vezi definitia »

víșină (-ne), s. f. – Fruct sferic, cărnos și acrișor. – Mr., megl. vișină. Tc. (per.) vișne (Pascu, II, 174; Lokotsch 2164; Ronzevalle 170), prin intermediul sl. (bg., sb.) višnja (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Miklosich, Fremdw., 136; Cihac, II, 459; Conev 48; Graur, BL, VI, 172), cf. ngr. βίσσινον (Diez, I, 445; REW 1433), alb. višjë, it. visciola. – Der. vișin, s. m. (pom roditor care face vișine, Prunus ceraseus); vișinel, s. m. (porumbar, Prunus chamaecerasus); vișinea (var. vișinică), s. f. (porumbea); vișiniu, adj. (de culoarea vișinei coapte), cf. ngr. βισινύς; vișinet, s. f. (livadă de vișini); vișinap (var. vișinab, vișinată), s. n., din tc., per. vișinab (Șeineanu, II, 378; Ronzevalle 170), cf. ngr. βισσινάδα, bg. višinab. Vezi definitia »

BLEFARÍTĂ s. f. inflamație a pleoapelor. (< fr. blépharite) Vezi definitia »

sichéră, sichére, s.m. și f. 1. (s.f., înv. și reg.) băutură alcoolică făcută din fructe (mai ales din mere); cidru. 2. (s.n.; reg.; în formele: țighir și țihir) zeamă de tescovină. Vezi definitia »