PARASELÉNĂ s. f. fenomen optic constând dintr-un cerc luminos care se observă uneori în jurul Lunii. (< fr. parasélène) Vezi definitia »

ANTIREZONÁNȚĂ s.f. Fenomen de radiere minimă a curentului într-un circuit, tensiunea de intrare menținându-se constantă. [< fr. antirésonance]. Vezi definitia »

VÁLVĂ s. f. 1. fiecare dintre cele două capace ale cochiliei lamelibranhiatelor. 2. fiecare dintre cele două jumătăți ale unei păstăi. 3. organ de mașină care servește la stabilirea, întreruperea sau dirijarea circulației unui fluid într-o conductă etc. 4. instrument pentru depărtarea părților moi care astupă intrarea unui organ cavitar. (< fr. valve, lat. valva) Vezi definitia »

ELECTROCHIMOGRÁMĂ, electrochimograme, s. f. (Med.) înregistrare grafică a conturului unui organ în activitate (inimă, vase mari etc.) [Scris și: electrokimogramă] – Din engl. electrokymogram. Vezi definitia »

CHÉMBRICĂ s.f. Pânză de celofibră sau de bumbac, cu fire extrem de fine și dese. [< engl. cambric]. Vezi definitia »