PROSCOMÍDIE, proscomidii, s. f. 1. Parte din slujba liturghiei în care preotul pregătește și sfințește pâinea și vinul pentru împărtășanie. 2. Masă sau firidă în peretele de nord al altarului, unde se săvârșește proscomidia (1). [Acc. și: proscomidíe] – Din sl. proskomidija. Vezi definitia »

DESCRÍPȚIE s. f. 1. descriere. 2. (log.) procedeu de simbolizare prin care individualul este redat din punct de vedere logic. (< fr. description, lat. descriptio) Vezi definitia »

ATRIBÚȚIE s. f. competență, autoritate care se exercită într-o anumită sferă de activitate. (< fr. attribution, lat. attributio) Vezi definitia »

HELIOTERAPÍE s. f. tratament medical prin expunerea corpului la acțiunea radiațiilor solare. (< fr. héliothérapie) Vezi definitia »

CAROTENEMÍE s. f. v. carotinemie. Vezi definitia »