CENOBÍT s. m. călugăr care trăiește într-o mănăstire. (< fr. cénobite, lat. coenobita) Vezi definitia »

hârsít, -ă, hârsíți, -te, adj. (reg.) avid de bani, lacom de câștig, cărpănos, zgârcit, avar. 2. trecut prin necazuri și nevoi, deprins cu răul și neajunsurile; călit. 3. istovit, stâlcit, uzat. Vezi definitia »

APLÍT s. n. rocă eruptivă de culoare deschisă, cu aspect granular fin. (< fr. aplite, germ. Aplit) Vezi definitia »

EOLÍT s. n. piatră din epoca preistorică, grosolan cioplită, folosită ca prima unealtă, de omul primitiv. (< fr. éolithe) Vezi definitia »

GADOLINÍT s. n. Mineral anhidru sau ușor hidratat conținând pământuri rare. – Din fr. gadolinite. Vezi definitia »