GIMNOSPÉRMĂ, gimnosperme, s. f. (La pl.) Diviziune a fanerogamelor cuprinzând plantele ale căror semințe se dezvoltă pe o carpelă deschisă; (și la sg.) plantă care face parte din această diviziune. ◊ (Adjectival) Plante gimnosperme. – Din fr. gymnospermes. Vezi definitia »

ADEMANĂ s.f. (Trans. SV) Camătă, dobîndă. Nu aduna cu păcătoșii sufletul mieu și cu bărbații încruntători viiața mea, întru a carora mîni iaste păcat și direapta lor plină-i de ademană [marg. de mită]. PS. 1651, 60v. Etimologie: magh. adomány. Cf. aslam, mîzdă, ujurie. Vezi definitia »

CRÚPĂ s. f. 1. partea dinapoi a coapselor calului, între șale și baza cozii. ◊ partea de jos a cruponului (1). 2. formă de relief din două versante care se unesc după o linie. (< fr. croupe) Vezi definitia »

hérmă s. f., g.-d. art. hérmei; pl. hérme Vezi definitia »

SALÍVĂ s. f. Lichid apos și puțin vâscos care se formează continuu în gură, fiind secretat de glandele salivare, care servește la formarea și la înghițirea bolului alimentar, umezește și spală membrana mucoasă a gurii etc. – Din fr. salive, lat. saliva. Vezi definitia »