BĂNICÉR, băniceri, s. m. 1. Meșter care face coșuri sau banițe din coajă de tei. 2. Cel care măsoară cu banița cereale. – Din baniță + suf. -ar. Vezi definitia »

DICASTÉR, dicastere, s.n. Fiecare din organismele (congregații, tribunale, oficii) din care este alcătuită curia romană. [v. curie (2) în DEX '98 sau (3) în NODEX] (<fr. dicastère, it. dicastero, gr. dikasterion, tribunal) Vezi definitia »

TELEREPÓRTER s.m. și f. Reporter la emisiunile de televiziune. [Cf. fr. télé-reporter]. Vezi definitia »

RECÓRDER s. n. aparat de înregistrare pe bandă de magnetofon sau disc. (< engl. recorder) Vezi definitia »

CABOTIÉR s. n. navă de tonaj mic pentru cabotaj. (< fr. cabotier) Vezi definitia »