AUTOTOMÍE s. f. 1. autoamputare a unei părți a corpului la care recurg unele animale (șopârla, crabii). 2. capacitate pe care o au unele organisme vegetale de a-și reface unele părți desprinse spontan. (< fr. autotomie) Vezi definitia »

MICRORADIOGRAFÍE s.f. 1. Radiografie efectuată pe un film special de dimensiuni reduse; micro. 2. Tehnica obținerii acestor radiografii. [Pron. -di-o-, gen. -iei. / < fr. microradiographie]. Vezi definitia »

CRIOLOGÍE s. f. 1. studiul legilor de congelare a soluțiilor. 2. capitol al fizicii care studiază procedeele de obținere a temperaturilor joase, proprietățile corpurilor și fenomenelor specifice care se petrec în apropiere de zero absolut; crionică. ◊ tehnica înghețării organismului. (< fr. cryologie) Vezi definitia »

BIOGEOCENOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei care studiază distribuția geografică a comunităților vegetale și animale. [Gen. -iei. / < fr. biogéocénologie]. Vezi definitia »

SOCIAL-DEMOCRAȚÍE s.f. Curent politic de orientare marxistă pe baza căruia s-au format partidele socialiste. [Gen. -iei. / cf. fr. social-démocratie, germ. Sozial-Demokratie]. Vezi definitia »