ESTÉT, -Ă, esteți, -te, s. m. și f. Persoană care aderă la concepțiile estetismului, adept al estetismului; estetizant. – Din fr. esthète. Vezi definitia »

TRINCHÉT, trincheți, s. m. Catargul de la prora unei nave cu pânze; arbore mic. – Din it. trinchetto. Vezi definitia »

BARONÉT, baroneți, s. m. Titlu de noblețe dat în Anglia unui ordin de cavaleri și care se moștenește pe linie bărbătească; persoană care are acest titlu. – Fr. baronnet. Vezi definitia »

podmét (podméturi), s. n. – Nadă, momeală. Sl. podŭmetŭ, atestat numai cu sensul de „plasă”, dar care trebuie să fi însemnat și „ceea ce este depus”, din podŭmesti „a sta întins”, cf. rus. podmet „acțiunea de a arunca” (Miklosich, Slaw. Elem., 37; Cihac, II, 189; Conev 98). De aici și pogmată, s. f. (Maram., fir care închide gîtul cămășii), în loc de *podmată, cf. sb. podmetača „zăvor, ivăr”. Vezi definitia »

CAMUFLÉT s.n. Explozie subterană a unui proiectil de artilerie sau a unei încărcături de exploziv. [< fr. camouflet]. Vezi definitia »