Definita cuvantului bântui
BÂNTUÍ, bấntui, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. (Despre forțele naturii: la pers. 3) A lovi insistent și cu violență (o regiune, recolta, livezile, satele etc.), producând pagube. A cutreiera. ♦ Tranz. (Despre boli, războaie, năvăliri) A pustii, a devasta, a face ravagii. 2. Tranz. (Înv.) A împila, a chinui, a asupri. ♦ (Reg., în imprecații) A pedepsi, a bate. Să (mă) bântuie (Dumnezeu)! – Din magh. bántani.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bântui
RĂȘPĂLUÍ, rășpăluiesc, vb. IV. Tranz. A prelucra suprafețele corpurilor metalice sau nemetalice cu rașpelul; a pili, a răzui; p. ext. a zgâria. – Rașpel + suf. -ui. Vezi definitia »
jencuí, jencuiésc, vb. IV (înv.) a sădi, a răsădi. Vezi definitia »
strânguí, strânguiésc, vb. IV (reg.) a (se) strânge, a (se) aduna, a (se) întruni. Vezi definitia »
BUBUÍ, pers. 3 búbuie, vb. IV. Intranz. (Despre tunet; p. ext. despre arme de foc sau alte surse de zgomote) A produce un zgomot înfundat și puternic, repetat (prin ecou) la intervale scurte. – Onomatopee. Vezi definitia »
várga-ciobánului (plantă) s. f. art., g.-d. art. vérgii-ciobánului Vezi definitia »