Definita cuvantului stelarator
STELARATÓR, stelaratoare, s. n. (Fiz.) Dispozitiv utilizat pentru studiul reacțiilor nucleare controlate, bazat pe producerea unui câmp magnetic toroidal generat de bobine elicoidale exterioare și care menține plasma într-un spațiu limitat, izolat termic, la temperaturi ridicate. – Cf. engl. stellarator.
Sursa: Neoficial
Sursa: Neoficial
Cuvinte ce rimeaza cu stelarator
donator, donatori s. m. (deț.) deținut care împarte cu ceilalți alimentele primite de acasă. Vezi definitia »
HIPNOTIZÓR, -OÁRE, hipnotizori, -oare, s. m. și f., adj. (Rar) (Persoană) care hipnotizează, care provoacă hipnoza; hipnotizator. – Din fr. hypnotiseur. Vezi definitia »
DOBORÂTÓR, -OÁRE, doborâtori, -oare, adj. Care doboară. – Doborî + suf. -tor. Vezi definitia »
EGUTÓR s.n. Cilindru cav la mașina de format plăci de fibră, care servește la stoarcerea apei din material. ♦ Dispozitiv cu o sită metalică servind la stoarcerea celulozei. [< fr. égouttoir]. Vezi definitia »
PALPATÓR s. n. 1. organ sensibil al unui aparat de măsurat și de control, care sesizează neregularitățile unei suprafețe. 2. dispozitiv al unei mașini agricole pentru urmărirea neregularităților terenului, a modului de dispunere a plantelor, în scopul reglării poziției organelor de lucru ale mașinii. 3. dispozitiv de comandă automată a mecanismului de alimentare a mașinii de țesut cu fir de bătătură. (< it. palpatore) Vezi definitia »