DECÚRS s. n. (Cu referire la o perioadă de timp, în loc. prep.) În decurs de... sau în decursul... = în curgerea..., pe durata..., în desfășurarea... – V. decurge. Vezi definitia »

DIVÓRS s.n. v. divorț. Vezi definitia »

METATÁRS s.n. Scheletul părții de mijloc a labei piciorului, compus din cinci oase aproape paralele. [< fr. métatarse, cf. gr. meta – după, tarsos – tars]. Vezi definitia »

ARS, -Ă, arși, -se, adj. 1. Distrus, mistuit de foc. ◊ (Substantivat) Miroase a ars. ♦ Care prezintă o arsură. ◊ Expr. A sări (ca) ars = a sări repede (de surprindere, de spaimă, de indignare). ♦ Carbonizat în parte sau integral; distrus sub acțiunea unui agent corosiv, a unui acid etc. Mâncare arsă. Stofă arsă. ♦ Care a fost supus acțiunii focului (cu un scop anumit). Cărămidă arsă. ♦ (Despre oameni) Care are pielea înroșită, pârlită sau bășicată de soare; (despre pielea oamenilor) înroșit, pârlit sau bășicat de soare. 2. (Adesea fig.) Uscat, pârjolit (de soare, de secetă etc.). 3. Fig. (Despre inimă, suflet etc.) Zdrobit, distrus. – V. arde. Vezi definitia »

VERS, versuri, s. n. Unitate prozodică elementară, alcătuită dintr-unul sau mai multe cuvinte, potrivit unei scheme și determinată fie de cantitatea silabelor, fie de accent, fie de numărul silabelor; fiecare dintre rândurile care alcătuiesc strofele unei poezii; p. ext. (la pl.) poezie. – Din fr. vers, lat. versus. Vezi definitia »