Definita cuvantului ștafetă
ȘTAFÉTĂ, ștafete, s. f. 1. (Înv.) Curier special care ducea scrisori sau mesaje urgente; ștafetar. 2. Scrisoare, mesaj urgent dus de un curier special: p. ext. veste, știre. ◊ Expr. Fam. A umbla cu ștafeta sau a duce ștafeta = a purta vorba, a bârfi, a cleveti. 3. Concurs sportiv la alergări, schi, înot etc., care constă în parcurgerea unei distanțe regulamentare în patru părți egale, de către o echipă compusă din patru persoane, care străbat succesiv distanța repartizată, cu obligația de a transmite coechipierului următor un obiect convențional, care trebuie dus la punctul final. ♦ Obiect convențional care se transmite succesiv într-o astfel de competiție. ♦ Sportiv care participă la o ștafetă (3). – Din it. staffetta, germ. Stafette.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ștafetă
nartécă, nartéci, s.f. (înv.) tinda unei biserici; advon. Vezi definitia »
tuleánă s.f. (reg.) locul de pe care s-a cules porumbul. Vezi definitia »
NEGELÁRIȚĂ, negelarițe, s. f. (Bot.; reg.) Rostopască. – Negel + suf. -ariță. Vezi definitia »
SARÍSĂ s. f. (ant.) lance lungă macedoneană. (< lat. sarissa) Vezi definitia »
HEMOGRÁMĂ, hemograme, s. f. Examen de laborator care stabilește compoziția sângelui (numărul de hematii, leucocite și trombocite dintr-un milimetru cub de sânge, procentul diferitelor tipuri de leucocite și conținutul în hemoglobină al hematiilor); (concr.) buletin care cuprinde rezultatul unui astfel de examen de laborator. – Din fr. hémogramme. Vezi definitia »