TORNÁDĂ², tornade, s. f. Dedicație care încheia poezia trubadurilor și în care se reluau o idee și unele versuri deja exprimate. – Din fr. tornada. Vezi definitia »

GOÁNĂ, goane, s. f. 1. Deplasare cu pași mari și repezi; urmărire în fugă. ◊ Loc. vb. A pune (pe cineva) pe goană sau a lua (pe cineva) la goană = a goni; a fugări. ♦ Viteză mare cu care se deplasează un vehicul; grabă mare cu care se deplasează o ființă. 2. Vânătoare (cu gonaci și câini); haită. 3. (Rar) Prigoană, persecuție. 4. (Pop.) Împerechere a vacii cu taurul. – Din goni (derivat regresiv). Vezi definitia »

cocovámă, cocováme, s.f. (reg.) bulgăre de pământ moale, în formă de blid, folosit în jocul copiilor. Vezi definitia »

TRINITROGLICERÍNĂ s. f. (Chim.) Nitroglicerină. – Din fr. trinitroglycérine. Vezi definitia »

ROZÉTĂ s.f. 1. Rezedă. 2. Element decorativ în formă de roză de dimensiuni mici, care împodobește un obiect, o piatră etc. ♦ Placă rotundă în formă de nasture, purtată în trecut de către militarii din cavalerie, prinsă în partea de sus, din față a cizmei. 3. (Arhit.) Deschidere circulară cu vitralii, caracteristică pentru catedrale gotice, așezată pe fațadă; rozasă, roză (4). 4. (Tehn.) Element de legătură, de suspensie sau de protecție a unei tije, ca un guler marginal. [< fr. rosette]. Vezi definitia »