Definita cuvantului teogamie
TEOGAMÍE s.f. (Mit privitor la) împerecherea unei divinități cu un muritor, mai ales a unui zeu cu o muritoare (de obicei cu o regină, prin care se acredita ideea eredității divine a copilului regal). [Gen. -iei. / < it. teogamia, fr. théogamie, cf. gr. theos – zeu, gamos – căsătorie].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu teogamie
OTOSCOPÍE s.f. Examinare a conductului auditiv al urechii cu ajutorul otoscopului. [Gen. -iei. / < fr. otoscopie, cf. gr. ous – ureche, skopein – a privi]. Vezi definitia »
STENOCARDÍE s.f. (Med.) Senzație de strângere precordială, specifică anginei pectorale. [Gen. -iei. / < fr. sténocardie, cf. gr. stenos – strâmt, kardia – inimă]. Vezi definitia »
GRAȚIE I. s. f. 1. DrĂ?gĂ?lĂ?șenie, gingĂ?șie, finețe, eleganțĂ? (în atitudini, în mișcĂ?ri). â?? (pl.) Atitudini, cuvinte drĂ?gĂ?lașe. â?? BunĂ?voințĂ?, favoare. o A intra în -ile cuiva = a obține bunĂ?voința cuiva. 2. Har, ajutor supranatural pe care divinitatea îl acordĂ? oamenilor pentru a se mântui. o Stare de ~ = creație poeticĂ?; poezie; ipostazĂ?, inspirație poeticĂ?. 3. loviturĂ? de ~ = loviturĂ? care aduce sfârșitul, moartea. 4. (mit.) Fiecare dintre cele trei zeitĂ?ți care personificau grația și frumusețea femininĂ?. II. prep. Cu ajutorul, datoritĂ?. -Din it. Gratia, it. Grazia, /II/ fr. Grâce Ă? Vezi definitia »
FRENOTOMÍE s.f. (Med.) Secționare operatorie a diafragmei. [Gen. -iei. / < fr. phrénotomie, cf. gr. phren – diafragmă, tome – tăiere]. Vezi definitia »
BRÉCIE s.f. Rocă sedimentară tare, constituită din bucăți colțuroase de minerale sau roci dure. [Gen. -iei. / < germ. Breccie, it. breccia – pietriș]. Vezi definitia »