crunt (crúntă), adj. – 1. Plin de sînge, însîngerat. – 2. Sîngeros, crud, feroce. – 3. Cumplit, îngrozitor. Lat. cruentus (Pușcariu 418; Candrea-Dens., 414; DAR); cf. it., sp., port. cruento. – Der. crunta vb. (a însîngera, a umple de sînge; a tăia, a răni); încrunta, vb. (a însîngera; a tăia, a răni; a încreți; refl., a-și încreți fruntea, a se uita urît), la care ultimele sensuri par să aparțină unui cuvînt diferit, asimilat celui anterior prin etimologie populară (după Pușcariu 824; Candrea-Dens., 415; și DAR direct din lat. cruentare); încruntătură, s. f. (pată de sînge; privire amenințătoare); încruntător, adj. (crud, sălbatic), înv.; descrunta, vb. (a liniști, a potoli). În toate cuvintele, sensul etimologic este înv. Vezi definitia »

FONDÁNT s.m. 1. (Metal.) Substanță care formează împreună cu altă substanță un compus cu punctul de topire inferior punctului de topire al componenților. 2. Medicament care ajută la reducerea unei inflamații. 3. Șerbet. // adj.f. Bomboană fondantă (și s.f.) = bomboană făcută dintr-o compoziție asemănătoare șerbetului și umplută cu o compoziție aromată. [< fr. fondant]. Vezi definitia »

AVERTISMÉNT, avertismente, s. n. 1. Înștiințare prealabilă, prevenire, semnal (asupra unui risc sau a unei primejdii). 2. Mustrare pentru o abatere. ♦ (Sport) Măsură premergătoare penalizării, prin care arbitrul atrage atenția unui jucător că joacă nereglementar. – După fr. avertissement. Vezi definitia »

DEPRESÁNT, -Ă adj., s.m. (Substanță) prin care se împiedică flotația unui minereu. [< engl. depressant]. Vezi definitia »

REACTÁNT s. m. substanță care ia parte la o reacție chimică. (< engl. reactant) Vezi definitia »