RADIOEMIȚĂTÓR s. n. instalație cu care se emit și se transmit în spațiu unde electromagnetice; emițător radio. (după fr. radioémetteur) Vezi definitia »

COREGIDÓR s. m. primul magistrat al unui oraș sau al unei provincii spaniole, în care nu există guvernator. (< fr., sp. corregidor) Vezi definitia »

REPARTIZÓR, repartizoare, s. n. (Tehn.) Distribuitor. – Repartiza + suf. -or. Vezi definitia »

SĂRITÓR, -OÁRE, săritori, -oare, adj., subst. I. Adj. 1. Care sare. 2. Care se grăbește (să facă ceva); care intervine grabnic într-o acțiune. ♦ Spec. Care vine grabnic în ajutorul cuiva, care e gata oricând să ajute pe cineva. 3. (Despre lucruri) Care se ridică brusc în sus, de obicei sub impulsul unei forțe exterioare. ◊ (Pop.) Fântână săritoare = fântână arteziană. II. Subst. 1. S. f. (Înv.) Cascadă. 2. S. m. și f. Sportiv care participă la probe de sărituri. – Sări + suf. -tor. Vezi definitia »

NIVELATÓR, -OÁRE I. adj. care nivelează. II. s. n. 1. parte a unui buldozer, folosită la operațiile de nivelare. 2. unealtă, mașină agricolă pentru nivelarea solului. (< fr. nivelateur) Vezi definitia »