Definita cuvantului transcendentalism
TRANSCENDENTALÍSM s.n. 1. Doctrină filozofică idealistă, întemeiată de Kant, care se bazează pe ideea că formele apriorice ale conștiinței ar preceda experiența și ar constitui condițiile existenței ei. 2. Școală filozofică americană, inițiată de R. W. Emerson (1836) și caracterizată printr-un misticism panteist, care critică de pe poziții romantice capitalismul, propunând rezolvarea problemelor sociale prin autoperfecționarea morală. [Cf. fr. transcendantalisme].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu transcendentalism
SINCOPÍSM s.n. Pseudonim alcătuit din anumite litere și puncte. [Et. incertă]. Vezi definitia »
KANTIANÍSM s.n. Doctrina filozofică a lui Kant, care recunoaște existența lumii materiale în afara conștiinței, negând însă posibilitatea de a o cunoaște. (din it. kantianismo) Vezi definitia »
INFLAȚIONÍSM s. n. politică ce consideră inflația ca un mijloc de expansiune economică. (< fr. inflationnisme) Vezi definitia »
PREDETERMINÍSM s. n. teorie care consideră că actele de voință ale omului și desfășurarea evenimentelor istorice ar fi de mai înainte determinate de către puterea divină. (< fr. prédéterminisme) Vezi definitia »
COMPARATÍSM s.n. Direcție modernă în cercetarea literară, care se rezumă la compararea literaturilor diferitelor țări fără a ține seama de conținutul de idei și specificul național al fiecărei literaturi. ♦ Metodologie lingvistică potrivit căreia cercetarea limbilor este făcută cu metoda comparatistă; comparativism. [< fr. comparatisme]. Vezi definitia »