HĂRNICÍE s. f. Zel în muncă, spor la lucru; sârguință, vrednicie; destoinicie. – Harnic + suf. -ie. Vezi definitia »

ACULTURÁȚIE s.f. Ansamblul transformărilor care au loc într-un grup social (privind felul de a munci și gândi, de a se comporta și judeca etc.) ca urmare a unui contact permanent cu un alt grup social mai mare. [Gen. -iei. / < engl. acculturation]. Vezi definitia »

propozitie Vezi definitia »

DISPROPÓRȚIE s.f. Lipsă de proporție; nepotrivire între diferitele elemente ale unui tot. [Gen. -iei, var. disproporțiune s.f. / cf. fr. disproportion]. Vezi definitia »

CEROGRAFÍE s. f. procedeu de pregătire a unei forme de tipar înalt prin gravarea manuală a imaginii într-un strat de ceară pe o placă de metal. ◊ gravură în encaustică. (< fr. cérographie) Vezi definitia »