BÚCIUM¹, buciume, s. n. Instrument muzical de suflat în forma unui tub conic, lung, făcut din coajă de tei sau din lemn și folosit în special de ciobani pentru chemări și semnale; tulnic. ♦ Sunet scos cu acest instrument. [Var.: (reg.) búcin s. n.] – Lat. bucinum. Vezi definitia »

ZOOM ZUM/ s. n. 1. efect de travelling cu ajutorul unui obiect cu distanță focală continuu variabilă. 2. obiectivul însuși. (< amer. zoom) Vezi definitia »

PARFÚM s.n. 1. Miros plăcut; mireasmă (de flori, de substanțe etc.); aromă. 2. Preparat industrial cu miros plăcut, obținut prin amestecarea unor substanțe extrase din flori sau pe cale sintetică. [Pl. -muri. / cf. fr. parfum]. Vezi definitia »

VÓTUM s.n. (Liv.) 1. Promisiune făcută zeilor. ♦ Rugăciune; ofrandă; cult, ceremonie (religioasă). 2. Dorință, voie. [< lat. votum]. Vezi definitia »

GÁRUM s. n. sos de pește marinat cu diferite plante aromatice, folosit ca ingredient, foarte scump, în bucătăria romană. (< lat. garum) Vezi definitia »