ANTISTRÓFĂ s. f. 1. răspuns al corului în tragedia antică grecească. 2. a doua stanță într-o poezie lirică grecească, între strofă și epodă. 3. repetare a cuvintelor în ordine inversă în vers, în frază etc.; epiforă. (< fr. antistrophe, lat. antistropha) Vezi definitia »

PERVÁNȘĂ s. f. plantă erbacee dicotiledonată, în locuri umbroase, cu flori bleu-mov; saschim, brebenoc. (< fr. pervenche) Vezi definitia »

strânsurícă s.f. (înv.) acumulare, agonisire, economisire, chiverniseală. Vezi definitia »

MANÉVRĂ s. f. 1. manevrare. 2. (pl.) pregătire tactică a trupelor terestre sau a flotei în condiții asemănătoare cu cele de pe câmpul de luptă. 3. totalitatea operațiilor de compunere și de descompunere a treburilor, de conducere a unei nave etc. 4. parâmă la fixarea și manevrarea velelor, la legarea catargelor etc. 5. (fig.) uneltire, intrigă, mașinație. (< fr. manoeuvre) Vezi definitia »

BABÍNĂ s. f. partea groasă, care atârnă, a buzelor unor animale. (<fr. babine) Vezi definitia »