cartiér (cartiére), s. n. – 1. Parte a unui oraș care formează o unitate organică. – 2. Parte din comandamentul unei mari unități. – 3. A patra parte din stema heraldică. – Var. (înv.) cvartir, cortel. Fr. quartier. – Der. încartirui (var. încarti(e)ra, încvartira, Bucov., încortela), vb. (a încarzama), format pe baza germ. einquartieren. Vezi definitia »

PROTOPTÉR s. m. pește în râurile și mlaștinile din Africa tropicală, care respiră prin branhii și plămâni. (< fr. protoptère) Vezi definitia »

ospitalier, ospitalieri s. m. (eufem.) homosexual pasiv Vezi definitia »

VOCÓDER² s. n. (Muz.) Instrument electronic de analiză-sinteză în timp real, folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite cum ar fi imitarea vorbirii de către instrumente muzicale clasice. – Din engl. vocoder. Vezi definitia »

JARDINIÉR, -Ă I. adj. referitor la grădini. II. s. f. suport sub ferestre sau la balcoane, în care se pun ghivece ori pământ pentru flori. (< fr. jardinier) Vezi definitia »