Definita cuvantului turmalină
TURMALÍNĂ s.f. Mineral cristalizat, format din silicații unor metale și conținând bor, piatră semiprețioasă de culoare roșie, verde sau violetă, folosit și în optică, în radiotehnică etc. [Var. turmalin s.n. / < fr. tourmaline].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu turmalină
vártă (vắrți), s. f. – 1. Pază, gardă, custodie. – 2. Închisoare, temniță. Germ. Warte, prin intermediul pol. warta (Cihac, II, 538; Miklosich, Slaw. Elem., 16). Sec. XVII, în Mold., înv. Este dubletul lui vardà, s. f. (gardă), din mag. varda, varta (Gáldi, Dict., 168), cf. bg. varda „gheretă”; și a lui varda, interj. (atenție, păzea), din ngr. βαρδα (Candrea). – Der. vardist (var. vardian), s. m. (paznic), cf. g(v)ardist. Vezi definitia »
MELONÍDĂ s.f. (Bot.) Fruct cărnos, indehiscent, asemănător cu baca, dar cu coaja tare la maturitate. [Cf. gr. melon – poamă, eidos – aspect]. Vezi definitia »
FOTOCÁMERĂ, fotocamere, s. f. Aparat folosit pentru efectuarea de fotograme terestre. – Din rus. fotokamera. Vezi definitia »
stúrză, stúrze, s.f. (reg.) sturzoaică. Vezi definitia »
BUTONIÉRĂ, butoniere, s. f. Tăietură mică într-o stofă, într-o pânză etc., ale cărei margini sunt bine întărite (și în care se încheie un nasture); p. ext. parte a reverului unde se înfige o floare, o insignă etc. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. boutonnière. Vezi definitia »