Definita cuvantului verbal
VERBÁL, -Ă, verbali, -e, adj. 1. Care se face, se transmite, se comunică prin viu grai, din gură în gură; care caracterizează graiul viu, vorbirea; oral. 2. Care aparține verbului (1), privitor la verb, de verb. ◊ Flexiune verbală = conjugare (2). – Din fr. verbal, lat. verbalis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu verbal
PAUȘÁL s.n. Sistem de plată pentru beneficiarii prestărilor de servicii comunale la care instalațiile nu sunt înzestrate cu aparate de măsurat cantitățile consumate, suma calculându-se cu aproximație pe baza capacităților instalate ale aparatelor sau a consumurilor posibile. [< germ. Pauschale]. Vezi definitia »
CULTUÁL, -Ă adj. referitor la cult, de cult1. (< fr. cultuel) Vezi definitia »
chefál (chefáli), s. m. – Specie de pește marin (Mugil cephalus). – Mr. chefal. Ngr. ϰέφαλος (Cihac, II, 645; Gáldi 163); cf. alb. kjefëlj (Meyer 221), tc., bg. kefal, rut. kefalĭ (Vasmer 553). Vezi definitia »
PERSPECTIVÁL, -Ă adj. de perspectivă. (< engl. perspectival) Vezi definitia »
ACROPETÁL, -Ă adj. (Despre plante; op. bazipetal) Cu primordiile cele mai tinere aproape de vârf. [< germ. akropetal]. Vezi definitia »