FORTÚNA s. f. (Livr.) Soartă, destin; noroc, șansă. – Cuv. lat. Vezi definitia »

RATINÁ, ratinez, vb. I. Tranz. (Text.) A da un aspect buclat feței unei țesături. – Din fr. ratiner. Vezi definitia »

îmbezná, îmbeznéz, vb. I (reg., înv.) a arunca pe cineva în abis, în beznă, în hău; cu forma îmbezní, imbeznește, vb. IV = a întuneca. Vezi definitia »

năbârna adv. (în expr.) a da nâbârna = a intra undeva nepoftit, a da buzna. Vezi definitia »

semăná (-eámăn, -át), vb. – 1. A se asemui, a avea asemănăre. – 2. A părea, a arăta. – Var. Mold. sămăna. Mold. seamin, siminare. Lat. sĭmĭlāre (Pușcariu 1504; REW 7925), cf. it. (somigliare), prov., cat. semblar, fr. sembler, sp. (semejar), port. (semelhar). Cf. și Sneyders de Vogel, Les mots d’identité dans les langues rom., Groningen 1947, 113-18. Der. seamăn, s. n. (asemănare), deverbal (după REW 7928 din lat. sĭmĭlis); semen, s. m. (aproapele), sing. reconstituit după pl. semeni al cuvîntului anterior; semănător, adj. (al fel, comparabil). – Cf. asemăna. – Din rom. provine rut. samanaty (Miklosich, Wander., 19; Candrea, Elemente, 409). Vezi definitia »