Definita cuvantului ventuză
VENTÚZĂ s.f. 1. Organ al anumitor animale care le permite să se fixeze pe diferite corpuri ca să sugă. 2. Păhărel special de sticlă care se aplică pe piele după ce s-a rarefiat aerul din el prin căldură pentru a provoca o mică congestie locală cu efect curativ. 3. Aparat în formă de clopot cu care se scoate aerul care împiedică circulația apei într-o conductă. 4. (Poligr.; la pl.) Mici piese montate pe o bară, care prin depresiune absorb coala de hârtie, iar prin presiune o depun la semnele mașinii de imprimat. [< fr. ventouse].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ventuză
MÍSĂ s. f. compoziție polifonică religioasă care se cântă, cu sau fără acompaniament instrumental, în bisericile romano-catolice în cadrul liturghiei. (< lat. missa) Vezi definitia »
FREGÁTĂ s. f. 1. veche navă de război cu vele, rapidă, cu trei catarge și artilerie puternică, de recunoaștere, de pază și de legătură între navele mari. ◊ navă militară modernă de tonaj mic, manevrieră și rapidă. 2. pasăre palmipedă din mările tropicale, cu coadă și aripi foarte lungi. (< fr. frégate, it. fregata) Vezi definitia »
ȚIPĂTÚRĂ, țipături, s. f. (Rar) Țipăt. – Din țipăt + suf. -ură. Vezi definitia »
CÁSTĂ s.f. Fiecare dintre clasele sociale închise și strict delimitate prin originea comună, prin privilegiile membrilor lor etc., în care era împărțită societatea din India și din alte țări orientale; (p. ext.) grup social închis care își apăra izolarea și privilegiile sale egoiste. ◊ Spirit de castă = spirit îngust, exclusivist. [< fr. caste, cf. port. casta – rasă pură]. Vezi definitia »
CĂPRIOÁRĂ, căprioare, s. f. Femela căpriorului, fără coarne, mai mică decât acesta. [Pr.: -pri-oa-] – Lat. capriola. Vezi definitia »