începútă s.f. (înv.) 1. începere, început. 2. concepere. Vezi definitia »

VACÁNȚĂ, vacanțe, s. f. 1. Perioadă de odihnă acordată elevilor și studenților la sfârșitul unui trimestru, semestru sau an de școală ori de studii. ♦ Concediu (acordat unui salariat). 2. Interval de timp in care o instituție, un organ reprezentativ etc. își incetează activitatea. ♦ Interval de timp in care un post, o funcție, o demnitate etc. rămân vacante. [Var.: (înv.) vacánție s. f.] – Din fr. vacance, it. vacanza. Vezi definitia »

HALOFÍTĂ adj., s.f. (Plantă) care crește pe solurile bogate în săruri; (la pl.) nume generic dat acestor plante. [Pl. -te. / < fr. halophyte, cf. gr. hals – sare, phyton – plantă]. Vezi definitia »

GRAVURĂ s. f. 1. Arta de a grava; gravare. 2. Gen al graficii în care imaginea este obținutĂ? prin reproducerea ei dupĂ? o placĂ? pe care a fost gravat desenul. 3. PlacĂ? pe care este gravatĂ? o imagine pentru reproducere. 4. Imagine obținutĂ? prin gravare; stampĂ?. -Din fr. Gravure Vezi definitia »

țấrfă, țấrfe, s.f. (reg.) 1. nisip; țărână. 2. tencuială. Vezi definitia »