sáscă² s.f. (reg.) 1. varietate de struguri agrișori, cu pielița bobului tare. 2. plantă erbacee, cu flori albe sau liliachii; roiniță. 3. lăcustă mică; cosaș mic. Vezi definitia »

GREȘEÁLĂ, greșeli, s. f. Faptă, acțiune etc. care constituie o abatere (conștientă sau involuntară) de la adevăr, de la ceea ce este real, drept, normal, bun (și care poate atrage după sine un rău, o neplăcere); eroare; (concr.) ceea ce rezultă în urma unei astfel de fapte, acțiuni etc. ◊ Loc. adv. Fără greșeală = perfect. Din greșeală = fără voie, involuntar, neintenționat. – Greși + suf. -eală. Vezi definitia »

EPRUBÉTĂ, eprubete, s. f. Tub de sticlă cu pereții subțiri și rezistenți, închis la un capăt, întrebuințat în laborator. – Din fr. éprouvette (după probă). Vezi definitia »

RUBEÓLĂ, rubeole, s. f. Boală infecțioasă și contagioasă acută, provocată de un virus, care se manifestă prin erupție cutanată, prin febră, mărirea ganglionilor cervicali, tuse etc. [Pr.: -be-o-] – Din fr. rubéole. Vezi definitia »

PODOÁBĂ, podoabe, s. f. 1. (Adesea fig.) Obiect care înfrumusețează pe cineva sau ceva; găteală, ornament; p. ext. lucru de preț, de valoare; odor, bijuterie. ♦ Fig. Însușire, calitate, atribut. ♦ Fig. Fală, cinste; strălucire. 2. (Pop.) Nume dat unor boli de piele. ♦ Nume dat unor insecte parazite care trăiesc pe corpul omenesc. – Din sl. podoba. Vezi definitia »