TÓRȚĂ, torțe, s. f. 1. Faclă. 2. (Fiz.) Tip de descărcare electrică de înaltă frecvență, având aspectul unei flăcări de lumânare. [Var.: (înv.) tórție s. f.] – Din it. torcia. Cf. fr. torche. Vezi definitia »

furnică, furnici s. f. (tox.) mic traficant de droguri. Vezi definitia »

dinamită, dinamite s. f. 1. băutură spirtoasă foarte tare. 2. (tox.) hașiș de bună calitate. Vezi definitia »

POMENEÁTĂ s. f. v. pomneată. Vezi definitia »

RAMOLEÁLĂ s. f. Faptul de a se ramoli; starea celui ramolit, ramolisment. – Ramoli + suf. -eală. Vezi definitia »