DECLINÁRE, declinări, s. f. Acțiunea de a declina și rezultatul ei. 1. Totalitatea modificărilor suferite de forma unui substantiv, adjectiv, pronume, numeral sau articol pentru exprimarea cazurilor la singular și la plural. ♦ Clasă sau categorie de substantive sau de adjective care folosesc aceleași mijloace în realizarea flexiunii. 2. (În sintagma) Declinare de competență = trimitere a unei pricini spre soluționare la organul de jurisdicție competent de către organul sesizat cu soluționarea ei, care constată incompetența sa. – V. declina. Vezi definitia »

la oase rupere expr. (la fotbal – d. maniera de joc a unui jucător, a unei echipe) brutal, dur, violent. Vezi definitia »

FOSFATÁRE, fosfatări, s. f. Acțiunea de a fosfata și rezultatul ei. – V. fosfata. Vezi definitia »

GLOBÍRE, globiri, s. f. Acțiunea de a globi și rezultatul ei. – V. globi. Vezi definitia »

multumire Vezi definitia »