INHIBÁ vb. tr. I. a împiedica, a interzice, a încetini un proces fiziologic, o reacție chimică. II. refl. a se abține, a se reține. (< fr. inhiber, lat. inhibere) Vezi definitia »

APROBÁ, aprób, vb. I. Tranz. A încuviința o acțiune, o părere, o propunere etc. a cuiva, a fi de aceeași părere cu cineva; a rezolva în mod favorabil cererea, propunerea etc. cuiva. – Din lat. approbare. Vezi definitia »

bába-oárba (joc) s. f. art., neart. bábă-oárbă, g.-d. art. bábei-oárba Vezi definitia »

limba romana este patria mea Vezi definitia »

baba batrna...copil tanar...coboara jos...urca sus Vezi definitia »