IRÍTĂ, irite, s. f. Inflamație a irisului, care se manifestă prin dureri locale, imposibilitate de a suporta lumina, prin contracția pupilei, decolorarea irisului etc. – Din fr. iritis. Vezi definitia »

IZOHÁSMĂ s. f. linie care unește punctele cu valori egale ale frecvenței aurorelor polare. (< germ. Isochasme) Vezi definitia »

SCRÂNTEÁLĂ, scrânteli, s. f. 1. Scrântitură. 2. Fig. Tulburare a minții: nebunie, țicneală. – Scrânti + suf. -eală. Vezi definitia »

ACTINOBACILÓZĂ s. f. boală, frecventă la taurine, asemănătoare actinomicozei, prin adenopatie și abcese. (< fr. actinobacillose) Vezi definitia »

NĂBUȘEÁLĂ, năbușeli, s. f. (Pop.) Căldură mare; zăduf, zăpușeală. – Năbuși + suf. -eală. Vezi definitia »