Definita cuvantului vlăstar
VLĂSTÁR, vlăstare, s. n. 1. Lăstar. 2. Fig. Descendent, coborâtor al unei familii. [Pl. și: (m.) vlăstari] – Din ngr. vlastári.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vlăstar
RADIOFÁR, radiofaruri, s. n. Post fix de radioemisiune, folosit la dirijarea navigației maritime și aeriene. ♦ Radiobaliză. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiophare. Vezi definitia »
patentár, patentári, adj., s. (înv.) (persoană) care plătește patentă; (persoană) cu patentă. Vezi definitia »
BUTNÁR, butnari, s. m. (Reg.) Dogar. – Din germ. Büttner. Vezi definitia »
UIEGÁR1, uiegare, s. n. (Reg.) Dulap în care se păstrează sticle și vase; blidar. – Din uiagă + suf. -ar. Vezi definitia »
arșicár, arșicári, s.m. (înv.) persoană care joacă arșice Vezi definitia »