TROMBOCITOPENÍE s. f. Scădere anormală a numărului de trombocite din sânge, manifestată prin hemoragii, purpură, amețeli etc. – Din fr. thrombocytopénie. Vezi definitia »

STOMATOLOGÍE s.f. Parte a medicinii care se ocupă cu studiul bolilor cavității bucale. [Gen. -iei. / < fr. stomatologie, cf. gr. stoma – gură, logos – studiu]. Vezi definitia »

DEFLAGRÁȚIE s. f. 1. ardere explozivă în care reacția de descompunere se propagă cu viteze mici. 2. explozie violentă. 3. conflict generalizat. (< fr. déflagration, lat. deflagratio) Vezi definitia »

AGONÍE s. f. Stare a organismului înainte de moarte. ◊ Loc. adj. În agonie = pe moarte; muribund. – Fr. agonie (lat. lit. agonia). Vezi definitia »

ULIGÁIE s. f. (Reg.) Uliu; erete. – Din uliu + gaie. Vezi definitia »