HELIOCENTRÍSM s.n. (Astr.) Teorie a lui Copernic după care Soarele se află în centrul sistemului planetar. [Pron. -li-o-. / < fr. héliocentrisme, cf. gr. helios – soare, kentron – centru]. Vezi definitia »

CUZÍSM s. n. Curent ideologic și politic interbelic de extremă dreaptă, al cărui promotor a fost A.C. Cuza. – Cuza (n. pr.) + suf. -ism. Vezi definitia »

ANTIREPUBLICANÍSM s. n. acțiune contra republicii. (< fr. antirépublicanisme) Vezi definitia »

MITOLOGÍSM s. n. (Rar) Explicare (sistematică) a miturilor. ♦ Pasiune pentru mitologie, cultul mitologiei. – Din fr. mythologisme. Vezi definitia »

EGOMÍSM s.n. (Rar) Egoism absolut, care nu acceptă decât existența propriului eu. [< fr. égomisme, cf. lat. egomet – eu însumi]. Vezi definitia »