ATOMÍSM (‹ fr. {i}) s. n. Concepție formulată încă în antichitate de către gînditori materialiști (Leucip, Democrit, Epicur) și de către adepții școlii vaișeșika, după care materia este formată din atomi, concepuți inițial ca particule indivizibile și indestructibile, aflate în veșnică mișcare. Din sec. 19, suferind transformări radicale, a devenit o teorie științifică, fundată experimental. Termenul este atribuit și unor orientări în domeniul științelor, care tind să reducă ansamblurile mai complexe la elementele lor simple (de ex. a. sociologic, a. politologic, a. logic ș.a.). Vezi definitia »

ABOLIȚIONÍSM s. n. Mișcare politică apărută la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care urmărea desființarea sclaviei negrilor din America; p. gener. mișcare politică ce susține desființarea sclaviei. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. abolitionnisme. Vezi definitia »

FOTOTROPÍSM s. n. 1. Însușire a unor plante de a-și îndrepta florile, frunzele etc. într-o direcție anumită, determinată de orientarea luminii; heliotropism. 2. Schimbare reversibilă a culorii unui corp sub acțiunea luminii, revenirea la culoarea inițială făcându-se lent, la întuneric; fototropie. – Din fr. phototropisme, germ. Phototropismus. Vezi definitia »

ATEÍSM s. n. Negare a existenței lui Dumnezeu și a oricărei divinități; concepție care se bazează pe această negare. – Din fr. athéisme. Vezi definitia »

ELITÍSM s. n. teorie care susține rolul determinant al elitelor în mișcarea istorică și în conducerea societății; teoria elitelor. ◊ politică, sistem care vizează formula elitelor. ◊ tendința de a avea în mod conștient o artă pentru elite. (< fr. élitisme, engl. elitism) Vezi definitia »