BANDÚRĂ², banduri, s. f. Instrument muzical ucrainean cu 8 până la 24 de coarde. – Ucr. bandura. Vezi definitia »

HISTIDÍNĂ s.f. (Biol.) Aminoacid bazic natural, indispensabil creșterii mamiferelor. [< fr. histidine]. Vezi definitia »

OÁZĂ s. f. 1. loc în mijlocul unui deșert, cu vegetație bogată și apă. 2. (fig.) loc izolat, odihnitor, într-un mediu ostil. 3. porțiune neacoperită de gheață în interiorul Antarcticii. (< germ. Oase, fr., lat., gr. oasis) Vezi definitia »

RETÓRICĂ s.f. 1. Arta exprimării alese, utilizată în scopul convingerii unui auditoriu; oratorie, elocvență. ◊ Figură (de) retorică = formă de vorbire, întorsătură de frază care înfrumusețează stilul, dându-i mai multă plasticitate și mai multă vigoare. 2. (Peior.) Declamație emfatică, lipsită de un fond serios de idei; discurs pompos. ♦ Afectare în vorbire. [Gen. -cii. / cf. fr. rhétorique, it. retorica, lat. rhetorica, gr. rhetorike]. Vezi definitia »

ventúză (-ze), s. f. – Organ sau recipient care se fixează pe ceva. – Mr. vinduză. Fr. ventouse; mr., din it. ventosa, cf. ngr. βεντοῦσα, venduza. Vezi definitia »