odârlít, -ă, odârlíți, -e, adj. (reg.) 1. alungat, huiduit. 2. sfrijit, jigărit. Vezi definitia »

INFINÍT, -Ă I. adj. care nu are sfârșit, limite; fără margini; nemărginit, nemăsurat. II. s. n. (fil.) însușirea materiei de a fi nelimitată și inepuizabilă în spațiu și timp. III. s. m. (mat.) mărime care nu este finită. (< lat. infinitus, fr. infini) Vezi definitia »

RĂSTÍT, -Ă, răstiți, -te, adj. (Despre modul de a vorbi al cuiva, despre ton, glas; adesea adverbial) (Adresat, exprimat) amenințător; aspru, tare. – V. răsti. Vezi definitia »

cișít, cișíturi, s.f. (înv.) 1. asortiment de mărfuri. 2. vânzare, desfacere. Vezi definitia »

pliscăít, -ă, adj. (reg.; despre oameni) lovit, bătut cu palma. Vezi definitia »