Definita cuvantului volant
VOLÁNT, -Ă adj. (Rar) Care poate zbura; care se poate menține în aer. ♦ (Spec.) Care se poate mișca, deplasa după voie; mobil, desprins. ◊ Foaie volantă = foaie de hârtie scrisă sau tipărită care se difuzează ca manifest; bibliotecă volantă = fond de cărți aparținând unei biblioteci publice și împrumutat temporar unei instituții, unei unități etc. [< fr. volant < voler – a zbura].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu volant
COMPORTAMÉNT s.n. Ansamblul manifestărilor obiective ale oamenilor prin care se exteriorizează viața psihică. ♦ Fel de a se comporta; comportare. ♦ Modul în care un organism vegetal reacționează față de factorii de mediu. [Cf. fr. comportement, it. comportamento]. Vezi definitia »
MONOELECTROVALÉNT, -Ă, monoelectrovalenți, -te, adj. (Despre elemente chimice) Care are electrovalența egală cu unitatea. [Pr.: -no-e-] – Mono- + electrovalent. Vezi definitia »
DEGRADÁNT, -Ă adj. care degradează; înjositor; degradator. (< fr. dégradant) Vezi definitia »
FUMIGÁNT, -Ă s. m., adj. (substanță) utilizată pentru fumigații. (< fr. fumigant) Vezi definitia »
COREFERÉNT s.n. Care ține un coreferat. [Cf. germ. Korreferent]. Vezi definitia »