VĂLUȘÓR, vălușoare, s. n. Diminutiv al lui val (III 1). Vezi definitia »

PONÓR, ponoare, s. n. 1. (Pop.) Povârniș abrupt sau adâncitură formată prin prăbușirea, ruperea sau alunecarea unor straturi de teren. 2. Formă de relief rezultată prin asocierea liniară și laterală a dolinelor, care dă terenurilor calcaroase un aspect adâncit. – Din sl. ponorŭ. Vezi definitia »

procuratór (procuratóri), s. m. – Împuternicit, înalt magistrat. Lat. procurator (sec. XVIII), cf. pol. prokurator (Tiktin). Vezi definitia »

FREZÓR², -OÁRE, frezori, -oare, s. m. și f. Muncitor care lucrează la o mașină de frezat. – Din fr. fraiseur. Vezi definitia »

AVIATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care pilotează un avion, care face parte din echipajul unui avion. [< fr. aviateur]. Vezi definitia »