becáță (becáțe), s. f. – Pasăre (Scolopax rusticola). – Var. becaț, bicaț. It. beccaccia, prin intermediul ngr. μπεϰάτζα (DAR și REW 1013 derivă direct din fr. bécasse). – Der. becațină, s. f. (becață, Gallinago media), din fr. bécassine contaminat cu becață. Vezi definitia »

NUCÚLĂ s. f. fruct de forma unei nuci mici. (< fr. nucule, lat. nucula) Vezi definitia »

JONGLERÉSĂ s. f. în evul mediu, dansatoare și cântăreață din voce sau la instrument, de obicei la harpă. (< fr. jonglereuse) Vezi definitia »

REMÓRCĂ, remorci, s. f. 1. Vehicul fără autopropulsie, tras de un vehicul motor și destinat transportului de persoane sau de mărfuri. ◊ Loc. adj. La remorcă = remorcat. ◊ Expr. A fi la remorca cuiva (sau a ceva) = a depinde cu totul de cineva (sau de ceva), a fi condus, dominat (de cineva sau de ceva). 2. Odgon, cablu cu care se remorchează o navă sau o ambarcație. – Din fr. remorque. Vezi definitia »

vadoásă adj. {., pl. vadoáse Vezi definitia »