CRENÉL, creneluri, s. n. 1. Fiecare dintre deschizăturile înguste, făcute din loc în loc, în partea superioară a parapetului unui turn de apărare, a unui castel sau a unei cetăți medievale, prin care se aruncau proiectilele asupra inamicului. 2. Deschizătură îngustă în pereții unei cazemate, ai unui adăpost sau în parapetul unei tranșee, prin care se pot observa mișcările inamicului și se pot executa trageri cu armament automat portativ. – Din engl. crenel. Cf. fr. créneau. Vezi definitia »

METROCÉL s.n. Hernie a uterului. [< fr. métrocèle, cf. gr. metra – uter, kele – hernie]. Vezi definitia »

supăsărél, supăsăréi, s.m. (reg.) pasăre răpitoare; sfrâncioc. Vezi definitia »

ȘERVEȚÉL, șervețele, s. n. Diminutiv al lui șervet. ♦ Bucată de pânză sau de hârtie subțire (ușor creponată), care servește la ștersul gurii. – Șervet + suf. -el. Vezi definitia »

mastél, mastéle, s.n. (reg.) ciubăr. Vezi definitia »