ORALITÁTE s.f. Calitatea unui stil sau a unei scrieri beletristice de a fi orale; ansamblu de particularități ale limbii vorbite. ♦ Însușirea, calitatea de a fi oral, vorbit. ♦ (Jur.) Principiul oralității = principiu în dreptul procesual potrivit căruia dezbaterea litigiului se face verbal. [< oral + -itate, cf. it. oralità]. Vezi definitia »

VIETÁTE, vietăți, s. f. Ființă, viețuitoare. [Pr.: vi-e-] – Viu + suf. -ătate. Vezi definitia »

IRASCIBILITÁTE s. f. caracter, stare a celui irascibil. (< fr. irascibilité) Vezi definitia »

BOIERÉȘTE adv. Ca boierii; fig. foarte bine. – Din boier + suf. -ește. Vezi definitia »

a pune bețe în roate (cuiva) expr. a(-i) face (cuiva) greutăți; a sabota planurile cuiva. Vezi definitia »