ELODIÓN, elodioane, s. n. Instrument muzical asemănător cu armoniul. [Pr.: -di-on] – Din fr. élodion. Vezi definitia »

TORÓN¹ s. n. 1. grup de fire subțiri răsucite împreună în același sens, un cablu metalic sau textil. 2. (arhit.) ciubuc mare, rotund, la extremitatea unei suprafețe drepte. (< fr. toron) Vezi definitia »

KRIPTÓN s.n. Element chimic din familia gazelor rare, folosit la umplerea becurilor cu incandescență. [Var. cripton s.n. / < fr. krypton, cf. gr. kryptos – ascuns]. Vezi definitia »

ORTICÓN s. n. tub videocaptor mai sensibil decât iconoscopul, folosit în camerele de televiziune; orticonoscop. (< germ. Orthikon) Vezi definitia »

LEPIDODÉNDRON s. m. arbore fosil din clasa ferigilor, cu trunchiul înalt și gros, care se ramifică în ramuri duble. (< fr. lépidodendron) Vezi definitia »